Opțiunea de a abandona proiectul

opțiunea de a abandona proiectul

Această ipoteză ne-a permis să utilizăm o singură rată de rentabilitate cerută de investitori ȋn procesul de evaluare şi selectare a proiectelor pentru ca acestea să fie introduse ȋn bugetul de investiţii al firmei. Cu toate acestea, se ştie că fiecare proiect de investiţii are un risc asociat specific. Proiectele care se aşteptă să genereze venituri mari sunt mai riscante şi ele pot reduce valoarea firmei. Prin urmare, este important să ȋnţelegem mai bine cum riscul poate afecta valoarea firmei.

factor care nu afectează prețul opțiunii ceea ce confirmă venitul suplimentar

În acest capitol se vor prezenta câteva metode folosite pentru evaluarea investiţiilor riscante. Proiectele de investiţii ȋncorporează opţiuni pentru managementul firmei de a lua decizii ulterior deciziei de implementare. Odată ce un proiect este acceptat, managementul trebuie să aibă flexibilitatea de a face schimbări care vor afecta fluxurile de numerar generate de proiect şi, implicit, performanţa acestuia. Această flexibilitate se mai numeşte şi adoptarea de opţiuni reale. Analiza de sensibilitateEvaluarea proiectelor folosind criteriul VAN se bazează pe utilizarea fluxurilor de numerar şi nu a profiturilor.

Fluxurile de numerar sunt proiecţii realizate pe baza anumitor ipoteze. În practică, confirmarea ipotezelor este esenţială, dar ȋn multe cazuri este important să fie analizate efectele produse ȋn cazul unor abateri de la valorile previzionate [2].

Basic Bible Fundamentals: The Unseen World—Principalities and Powers

O soluţie la această problemă este analiza de sensibilitate. Această metodă examinează cât de sensibilă este mărimea VAN generată de un proiect atunci când se produc schimbări ale ipotezelor de lucru.

abandona - definiție și paradigmă | dexonline

Pentru exemplificare să considerăm firma Electric Group care a realizat recent un motor electric folosit pentru vehicule grele şi intenţionează să-l producă ȋn serie. Linia de producţie a acestui motor necesită o investiţie de 0,7 miliarde RON şi se estimează că produsul va fi vândut ȋntr-o perioadă de patru ani ciclul de viaţă al motorului. O proiecţie preliminară a fluxurilor de numerar este prezentată ȋn tabelul Se presupune că proiecţiile pentru fiecare variabilă sunt constante ȋn cei patru ani de exploatare a proiectului.

VAN Etapa 3.

schimb unde să faci bani pe ce poți face bani rapid

Venitul generat de model ȋn anul următor se bazează pe trei componente: mărimea pieţei, cota de piaţă şi preţul unui panou fotovoltaic. În mod evident, cu această extragere aleatoare nu se poate obţine rezultatul final. Mai trebuie efectuate alte extrageri aleatoare pentru a determina veniturile aferente fiecărui an ȋn care proiectul este analizat.

De asemenea, trebuie efectuate extrageri aleatoare pentru costurile aferente fiecărui an luat ȋn considerare. În final, o extragere aleatoare este necesară pentru a determina investiţia iniţială. În acest mod, un singur rezultat determinat prin extrageri aleatoare pentru fiecare variabilă din model, va genera un flux de numerar ȋn fiecare an pentru proiect.

Probabilitatea de realizare a acestui rezultat se poate determina, deoarece se cunosc probabilităţile fiecărei componente. Evident probabilitatea rezultatului final va fi mai mică odată ce noi extrageri pentru veniturile, costurile viitoare şi investiţia iniţială se vor efectua, iar probabilităţile aferente vor fi incluse ȋn rezultat. În cadrul acestei etape sunt generate fluxurile de numerar pentru fiecare an necesare obţinerii unei singur rezultat.

exercitați o opțiune diferența dintre tranzacționarea online și opțiunile binare

Ceea ce ne interesează ȋn mod deosebit este distribuţia fluxurilor de numerar din fiecare an ce produc mai multe rezultate. Pentru a obţine această distribuţie de probabilitate a rezultatului final de exemplu VAN trebuie efectuate noi extrageri.

acasă și lucrări de televiziune portofel bitcoin de încredere

Multe companii mari consumatoare de produse petroliere, cum sunt cele din industria transporturilor sau din sectorul energetic, au fost prinse cu garda jos. De exemplu, compania americană de transport aerian American Airlines a fost nevoită să plătească, încel puţin milioane de dolari ȋn plus pentru achiziţionarea combustibilului necesar. Alte companii au folosit tehnici specifice managementului riscului, ca cele de hedging şi au fost capabile să se protejeze de efectele creşterii preţului petrolului.

De exemplu, compania CSX Corporation, specializată în transporturi feroviare şi fluviale, folosind tehnici de hedging opțiunea de a abandona proiectul limitat costul celor milioane de galoane produse petroliere necesare consumului anual.

Diferite tehnici de hedging ca acordurile swap, opţiuni şi contracte futures sunt disponibile pentru firmele care aleg să se protejeze de evoluţiile nedorite ale preţurilor.

"Pentru sanatatea ta ca sa nu abandonezi scoala"

Opțiunea de a abandona proiectul acord swap este un contract ȋntre un cumpărător şi un vânzător prin care este stabilit preţul pe care cumpărătorul ȋl va plăti sau vânzătorul ȋl va ȋncasa. De asemenea, folosirea opţiunilor CALL având ca activ suport ţiţeiul permite deţinătorului să achiziţioneze petrol la un preţ de exercitare stabilit ȋnainte de livrare. Hedgingul este o tehnică folosită pentru managementul riscului. Scopul operaţiunilor de hedging nu este minimizarea costurilor ci minimizarea riscului.

Companiile care trebuie să achiziţioneze anumite mărfuri şi aplică tehnici de hedging pentru a controla riscul creşterii preţului uneori pot plăti mai mult dacă preţurile rămân reduse faţă de companiile care nu se angajează ȋn operaţiuni de hedging. Totuşi, ȋn cazul ȋn care preţul va creşte ele vor plăti mai puţin. Practic, hedgingul este o tehnică pentru managementul riscului ce permite unei firme să anticipeze şi să gestioneze costurile sale viitoare mai eficient.

Totuşi, ipoteza că veniturile, costurile şi fluxurile de numerar sunt constante pe ȋntregul interval analizat este greu de acceptat ȋn practică. Tabelul Fluxurile de numerar previzionate pentru producţia de motoare electrice fabricate de firma Electric Group Dacă admitem că estimarea veniturilor depinde de trei ipoteze principale: cota de piaţă, mărimea pieţei pentru astfel de motoare şi preţul unui motor.

Atunci, trebuie modelate mai realist aceste proiecţii, în primul rând veniturile potenţiale generate de vânzarea producţiei de motoare. Cei de la marketing pot sugera faptul că numărul de motoare vândute anual se determină prin multiplicarea cotei de piaţă ce revine firmei cu potenţialul anual al pieţei pentru astfel de motoare.

Adică, numărul de motoare este egal cu produsul dintre cota de piaţă şi mărimea anuală a pieţei.

opțiuni binare pe dolar totul despre opțiunea ike

Prin ȋnlocuire, numărul de motoare pe care firma speră să le vândă ȋntr-un an se determină astfel: Veniturile anuale obţinute din vânzarea acestor motoare se determină prin multiplicarea numărului de motoare vândute cu preţul unui motor. Să presupunem că preţul unui motor este de mii RON.

Prin urmare, venitul anual obţinut de firmă din vânzarea acestor motoare este Analiza costurilor necesită gruparea lor ȋn două categorii: costuri variabile şi costuri fixe. Când producţia este zero, aceste costuri devin nule.

Costurile cu manopera directă şi materiile prime sunt ȋn opțiunea de a abandona proiectul variabile. În mod normal se presupune că un cost variabil este constant pe unitatea de produs, astfel ȋncât, costurile variabile totale sunt proporţionale cu nivelul producţiei. Aceste estimări reprezintă aşteptările companiei ȋn diferite situaţii: estimări optimiste când situaţiile favorabile sunt dominante, estimări pesimiste în cazul situaţiilor nefavorabile şi estimările cel mai probabil de a se realiza.

Acest prag de rentabilitate se poate calcula folosind profitul contabil sau valoarea prezentă a fluxurilor de numerar[3]. În tabelul În figura Conform datelor din această figură, punctul A reprezintă pragul de rentabilitate, adică, punctul ȋn care proiectul nu generează nici profit şi nici pierderi. Acest prag se poate determina foarte simplu. Pentru ȋnceput se calculează contribuţia marginală, adică, diferenţa dintre preţul unitar la care este vândut un motor şi costul variabil unitar aferent.

Această contribuţie exprimă aportul opțiunea de a abandona proiectul profitul brut pe care fiecare unitate suplimentară ȋl aduce[5]. Figura Adică, firma trebuie să suporte un cost anual de milioane RON, indiferent de numărul de motoare pe care le poate vinde. Astfel, motoare este pragul de rentabilitate.

Pot bărbați cu boli de inimă să ia medicamente ED ca Viagra?

Venitul firmei aferent acestui prag este opțiunea de a abandona proiectul. Prin urmare, formula de calcul a pragului de rentabilitate folosind datele contabile este De reţinut faptul că cheltuielile cu amortizarea au fost iniţial deduse din costurile fixe. Determinarea pragului de rentabilitate folosind valoarea prezentă.

Dacă analizăm figura Prima, axa verticală din figura A doua diferenţă, mai importantă, se referă la pragul de rentabilitate. În cazul profitului contabil, pragul de rentabilitate este de motoare, dacă folosim valoarea actualizată se obţine un prag mai mare [4]. Folosind datele din exemplul anterior firma investeşte ȋn fabricaţia motoarelor electrice milioane RON.

Această investiţie poate fi exprimată ca un cost anual echivalent CAE desfăşurat pe ȋntregul interval de patru ani. Relaţia de calcul este Ideea este următoarea investiţia ȋn proiectul de milioane RON, efectuată ȋn primul an, este echivalentă cu o serie de fluxuri de investiţii egale anuale anuităţi ce se repartizează pe cei patru ani ȋn care proiectul este exploatat fabricaţie motoare şi este egală cu milioane RON.

Fluxul de numerar aferent cheltuielilor fixe este format din "Cheltuieli fixe - Cheltuieli fixe x i"unde " Cheltuieli fixe x i " reprezintă reducerea datorată economiei fiscale. Prin urmare, fluxul de numerar generat de cheltuielile fixe este dat de relaţia La fel amortizarea are o contribuţie negativă, deoarece aceasta este o cheltuială nonmonetară şi nu generează efectiv un flux de numerar, dar contribuie la economia fiscală calculată ca produsulul dintre cheltuielile cu amortizarea şi cota de impozitare.

Prin urmare, amortizarea contribuie la reducerea fluxurilor de ieşire ale firmei. Folosind relaţia Această ipoteză se află la baza relaţiei liniare dintre venitul total şi costuri. În practică, aceste relaţii tind să devină neliniare. În multe cazuri, o firmă poate vinde mai multe unităţi prin acordarea de reduceri clienţilor. Această variaţie a preţului de opțiunea de a abandona proiectul conduce la utilizarea unei funcţii neliniare pentru modelarea veniturilor.

Compoziţia costurilor de operare. În analiza pragului de rentabilitate costurile sunt clasificate ȋn fixe şi variabile.

De fapt, costurile fixe şi variabile sunt dependente atât de perioada la care se referă cât şi de nivelul producţiei luat ȋn considerare. Practic, toate costurile sunt variabile opțiunea de a abandona proiectul termen lung.

Real options valuation

În plus, câteva costuri sunt parţial fixe, iar altele parţial variabile. De exemplu, costurile care variază după o funcţie treaptă, numite semivariabile, sunt constante ȋntrun interval restrâns al volumului producţiei.

Când creşte producţia ele se modifică şi se Produse multiple. Modelul pragului de rentabilitate presupune că o firmă produce şi vinde un singur produs sau un mix constant de produse diferite. În multe cazuri, mixul de produse se schimbă ȋn timp şi pot să apară probleme cu privire la alocarea costurilor fixe atunci când sortimentul de producţie variază ȋn limite foarte largi. Analiza pragului de rentabilitate se bazează pe faptul că preţul de vânzare, costurile fixe şi costul variabil unitar sunt cunoscute pentru fiecare nivel al producţiei.

În practică, aceşti parametrii sunt afectaţi de incertitudine. Astfel, utilitatea rezultatelor analizei pragului de rentabilitate depinde de precizia cu care sunt estimaţi aceşti parametrii.

Pentru ca analiza pragului de rentabilitate să fie un opțiunea de a abandona proiectul decizional valoros trebuie să se asigure că veniturile obţinute sunt corespunzătoare costurilor de operare angajate de companie ȋn perioada respectivă [1]. Atât analiza de sensibilitate cât şi tehnica scenariilor ȋncearcă să răspundă la ȋntrebarea "ce-ar fi dacă?

Ambele metode sunt frecvent folosite ȋn lumea reală, dar au şi ele anumite limite. Analiza de sensibilitate permite ca numai o singură variabilă să se modifice la un moment dat.

În schimb, ȋn lumea reală multe variabile se modifică ȋn mod grupat. Această analiză urmăreşte anumite scenarii generate de modificarea inflaţiei, apariţia de reglementări guvernamentale sau schimbări ale competiţiei în piaţă.

Deşi această metodologie este de multe ori foarte utilă ea nu poate acoperi toate sursele de variabilitate.

Similarmateriale